O inimă și-o rochie

Mi-ai  pus inima în piept

și ai lăsat-o singură să bată,

după cum emoția se mișcă, nu drept,

ci inopinat, ca o frunză de vânt purtată.

 

Am închis ochii, mi-am pus rochia neagră și am respirat adânc.

Nu știu dacă cineva îi va recunoaște inimii calea.

Doar noi doi, Creator și Creație, pătrunși de același gând,

vom tălmăci, poate, bătăile din piept, auzindu-i chemarea.

23.01.2025

 

Vezi toate poeziile:

Poezii și povești pentru copii mari (adulți)